Parohia Moscu (Tg.Bujor)

Sondajul nostru

Evaluează acest site

Total răspunsuri: 30

Statistici


Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Istoricul localității

                   COORDONATE FIZICO-GEOGRAFICE

Satul Moscu este situat la 58 km nord de municipiul Galaţi, 42 km vest de municipiul Tecuci, 50 km sud de municipiul Bârlad, la 3 km nord de oraşul Tg. Bujor şi 15 km est de localitatea Oancea, pe Prut, important punct zonal de frontieră. Aşezat în regiunea colinară a Podişului Covurluiului, care cuprinde partea de nord-est a judeţului Galaţi, localitatea Moscu se învecinează cu localităţile: Tg. Bujor la sud, Băneasa la Nord, Roşcani la est şi Vârlezi la Vest. Ca forme de relief, în această localitate predomină dealurile, care ocupă aproximativ 80% din suprafaţă. Ele se numesc: Buzenchi, Lunca, Jiru, Slivna, Viilor (acesta fiind şi cel mai înalt, având 203 m), Miloaia, Miloşiţa, Roşia, Roşiaţa, Valea Lungă, Rediul Chetrii, Rediul Iepurelui, Dealul Părului, Sârbului, Urzicăriei, Detunata, Beldiman, Găguliţa, Fulgereşti, Pangrati, Rediul Scării. Principalele văi care străbat teritoriul şi satul de la nord la sud sunt Valea Chinejii şi Valea Slivnei.

                     REPERE ISTORICE

În toate documentele găsite privind trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, satul acesta este înscris cu numele de Moscu, şi cu această denumire a străbătut prin întreagag sa istorie, până în zilele noastre. Aceasta confirmă temeinicia adevărului istoric şi statornicia sa în timp, ca aşezare umană. După tradiţie, iniţial, satul s-a format din puţine familii care şi-au construit bordeiele în "Coada Rediului", văioaga din partea de răsărit a aşezării şi a cimitirului satului şi, treptat, pe măsură ce numărul gospodăriilor a crescut, satul s-a extins pe costişele Dealului Viilor, formând partea actuală de nord, căreia i se spunea "mahalaua de sus", care ţinea de la fostul conac Fulger, pănă la canalul cu podeş de pe şoseaua care străbate satul de la nord la sud. Aceasta este vatra veche a satului, numită în trecut "a chiringiilor", fiindcă era populată de cei care se ocupau cu transportul cu căruţa a mărfurilor şi a oamenilor, în schimbul unei plăţi. De la podeţ, peste canal, începea mahalaua de jos, care s-a dezvoltat ulterior, şi ţinea până în dreptul vechiului canton de cale ferată, unde de altfel era şi hotarul de sud al satului. O altă mahala care intră în componenţa aceste localităţi este cunoscută sub denumirea de "cea de pe pisc", aflată în partea de apus, peste pârăul Chineja, în cursul anilor satul extinzându-se tot mai mult spre partea de sud de pisc, pe locuri de grădini şi vii, iar prin anul 1923 s-au început construcţii de case şi la Nord, pe pisc, pe Jiru, acolo unde au fost parcelate vetre de case, prin împropietărirea din anul 1922. În ultimii douăzeci de ani s-a putut constata o extindere a satului Moscu în partea de sud, către satul Goleşei şi peste apa Chinejei, spre Jiru, în aceste zone întemeindu-se un număr apreciabil de gospodării. Cu timpul, este de aşteptat ca satul Moscu să se extindă până la limita de hotar a satului Goleşei şi în zona Jirului a oraşului Tg. Bujor, reducându-se tot mai mult distanţa dintre aceste două localităţi: Moscu şi Tg. Bujor. Un rol important în durabilitatea satului l-a constituit populaţia care s-a statornicit aici. Cum este şi firesc, respectând adevărul istoric, primii care s-au aşezat aici au fost descendenţii din neamul celor trei viteji ai lui Ştefan cel Mare: Moscu, Roşca şi Ghinieş. Descendenţii viteazului Moscu au dăinuit prin partea locului mulţi ani după întemeierea satului, dovadă în acest sens fiind o sentinţă a tribunalului Covurlui, secţia a II-a, cu nr. 101 din data de 4 iunie 1869, dată în procesul de clironomie dintre moştenitorii defunctului Moscu Iani. Întorcând filele istoriei şi poposind în anii de domnie ai bunului domnitor Ştefan cel Mare (1457-1504), perioadă în care s-a pus începutul şi a satului Moscu, se poate spune pe drept cuvânt că neamul răzeşului Ghinieş, în existenţa sa a străbătut 500 de ani de istorie locală, acest nume fiind consemnat în multe documente privind istoria acestei moşii. Urmaşii pot fi mândri că poartă numele viteazului căpitan moldovean.

Într-o catagrafie întocmită în anul 1832 se menţionează că în satul Moscu erau 39 de locuitori birnici şi 34 de locuitori scutiţi, în anul 1838 erau 77 de locuitori, din care 45 erau birnici, pentru ca în anul 1867 să fie consemnaţi un număr de 123 de capi de familii, fără a fi prezentat numărul total al locuitorilor. În jurul anului 1874 sunt înregistrate 124 de familii compuse din 594 de suflete, pentru ca în jurul anului 1900 să fie înregistraţi 893 de locuitori ai acestei localităţi.

În anul 1930 a fost înregistrată o populaţie de 1090 de locuitori, iar în jurul anilor 2000 în analele primăriei Tg. Bujor să fie înregistrate 1750 de persoane, dar numărul acestora s-a diminuat în timp, ajungând ca în prezent numărul total al locuitorilor să nu depăşească cu mult 1000 de persoane, fără a pune la socoteală pe cei care au plecat de mulţi ani la muncă în străinătate şi îşi au acum domiciliul în afara graniţelor ţării. Actul de naştere al comunei Moscu a fost semnat în data de 31 octombrie 1864, prin decretul dat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea comunelor rurale, în vederea organizării administrativ-teritorialea ţării, numele acesteia fiind înscrisă în tabloul general pe ţară la nr. 997, iar în cadrul Districtului Covurlui la nr. 17.

Încă din anul 1963 satul Moscu era condus de către un Consiliu comunal, care era de fapt un organ colectiv de conducerea obştii satului, care hotăra modul de soluţionare a problemelor care apăreau în viaţa colectivităţii, fiind format din: pârcălabul Alexandru Damaschin şi deputaţii: preotul Constantin Stanciu, Alexandru Florea şi Radu Pavel. În anul 1870, în urma alegerilor desfăşurate, a fost ales ca primar Gheorghe Ionescu, care îl înlocuieşte pe Radu Florea, iar în anul 1884 este ales în funcţia de primar Gheorghe Stanciu. După anul 1886, comuna Moscu se desfiinţează, iar satul este înglobat în comuna Tg. Bujor.

Satul Moscu îşi recapătă statutul de comună în anul 1925, conform Decretului privind împărţirea administrativă, statut pe care şi-l păstrează până în anul 1929, când întră din nou în componenţa comunei Tg. Bujor, până în anul 1931. După această dată se desprinde de comuna Tg. Bujor, funcţionând cu statut de comună. În perioada interbelică, din rândul gospodarilor satului care au îndeplinit funcţia de primar menţionăm pe: Toader Dima Donţu, Ghiţă Haine Roşii şi Gheorghe I.B. Donţu. În anul 1947 a fost ales primar Neculai Paraschiv, iar în anul următor a fost investit pe această funcţie Neculai Gh. Mocanu. În anul 1949 se instituie Comitetul provizoriu, al cărei preşedinte era Ştefan Tătaru, care a fiinţat până în septembrie 1950, dată la care comuna Moscu se desfiinţează definitiv, devenind un sat component al comunei Tg. Bujor, iar din data de 27 mai 1968 acesta devine sat component al oraşului Tg. Bujor.

Autentificare

Căutare

Calendar

«  August 2018  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Arhiva materialelor

Prietenii site-ului